Bolivia

Bolivia este situată în centrul Americii de Sud fără ieșire la mare, înconjurată de la nord la vest de Brazilia, Paraguay, Argentina, Chile și Peru. Bolivia este o țară diversă din multe puncte de vedere, dominată de superlative atât de ordin natural dar și cultural. Bolivia are aceeași dimensiune ca și Franța și Spania împreună dar populația sa numără sub 10 milioane de oameni, concentrați în câteva orașe. Din acest motiv zone naturale sălbatice au supraviețui aproape neatinse, ariile protejate se întind pe 17 milioane ha în total iar triburi indigene trăiesc în continuare în zonele greu accesibile, foarte puțin afectate de modernitate. Cu relieful său variat, vârfuri înzăpezite, piscurile golașe ale Munților Anzi, păduri tropicale exuberante, savanele din bazinul Amazonului și locuri uimitoare precum câmpiile de sare, Bolivia surprinde la fiecare pas prin peisajele sale dramatice, dăruind călătorului un număr impresionat de lucruri exotice și misterioase.

Istorie

O veche civilizație, despre care se spune ca era mai dezvoltată decât Imperiul Inca, a locuit pe teritoriul Boliviei între 1600 îHr. și 1200 dHr. Civilizația, cunoscută sub numele de Tiahuanaco sau Tiwanaku era concentrată într-o regiune aflată la 74 km sud de actualul La Paz, dar influența sa s-a răspândit pe întreg teritoriul Boliviei. După misterioasa cădere a acestei civilizații teritoriul a fost ocupat de regatul Aymara timp de 300 de ani, până la cucerirea acestuia de către incași.

Civilizația Inca a fost la rândul ei cucerită în 1538 de către spanioli prin Diego de Almagro. Țara, cunoscută atunci sub numele de Peru de Sus, a devenit colonie spaniolă iar populația a trecut prin lungi perioade de sărăcie și crize economice. Populația indigenă era forțată să lucreze în minele de argint din Cerro Ricco (Dealul Bogat), argint ce a finanțat mult timp războaiele spaniolilor și a dus la dezvoltarea explozivă a orașului Potosi. Toate aceste condiții au dus la Marea Răscoală din 1780-1782 și a culminat cu Războiul de Independență din prima parte a secolului al XIX-lea. Cel care a obținut independența în 1825 a fost liderul militar venezuelean Simon Bolivar iar țara a devenit Bolivia, împrumutând numele acestuia. 

În următoarea perioadă Bolivia a fost condusă de o serie de dictatori și a întâmpinat mai multe conflicte cu țările vecine asupra unor teritorii. În urma unuia dintre aceste războaie pierde costa Pacifică în favoarea lui Chile mai apoi părți uriașe din bazinul Amazonului fiind capturate de Brazilia și Paraguay. Până în ziua de azi Bolivia speră să recapete aceste teritorii, în special porțiunea cu ieșire la ocean, cucerită de Chile. 

În a doua jumătate a secolului al XX-lea țara intră, în sfârșit, într-o perioadă de stabilitate politică. Actualul președinte al Boliviei, reales a treia oară, este Evo Morales, primul președinte cu origini indigene al țării. 

Destinații turistice

La Paz

La Paz

La Paz este capitala administrativă a Boliviei. Întinsă deasupra unei depresiuni a Munților Anzi, la 3.632 m deasupra nivelului mării, La Paz este capitala aflată la cea mai mare înălțime din lume iar peisajele pe care le are de oferit nu vor lăsa de dorit turiștilor. 

La Paz este un oraș haotic a cărui atmosferă reflectă împletirea celor două identități ale sale, indigenă și europeană. Strada Sagarnaga este principala zonă turistică a orașului, înțesată în general de artizani și magazine de suveniruri dar și cu o mulțime de cafenele. La nord se află Piața San Francisco și Biserica San Francisco, considerată una dintre cele mai frumoase specimene ale arhitecturii coloniale spaniole din America de Sud. Clădirea originală a bisericii s-a prabușit în 1610 sub stratul gros de zăpadă și a fost reconstruită în 1743. Fațada clădirii actuale este decorată cu păsări, măști, mere și conuri de brad, motive indigene create de artizanii locali ai vremii.

Biserica San Francisco

Între Strada Linares și Sagarnaga se află Piața Vrăjitoarelor (Mercado de las Brujas) unde se vând o mulțime de remedii, ingrediente și obiecte neobișnuite inspirate din cultura aymara. 

Strada Jaen este una dintre puținele zone ale orașului unde s-au păstrat clădirile coloniale, fiind, de asemenea, presărată cu mai multe muzee. Printre alte muzee ce se pot vizita în oraș se numără Muzeul San Francisco, aflat lângă Biserica San Francisco, Muzeul Artei Contemporane sau Muzeul Instrumentelor Muzicale (la câteva dintre acestea pot cânta și vizitatorii).

În afara orașului se află Valle de la Luna (Valea Lunii), o zonă cu formațiuni stancoase, erodate, unele dintre ele ciudate, aducând aminte de peisajul selenar. În apropiere se poate vizita și La Muela del Diablo (Măseaua Diavolului), un vulcan inactiv acoperit de un sol roșu. 

Valea Lunii

Sucre
Sucre, capitala constituțională a Boliviei, mai este cunoscută și sub numele de ”Orașul Alb”. A devenit parte a Patrimoniului Mondial UNESCO în 1991 și este cel mai liniștit oraș din Bolivia și probabil din întrega Americă de Sud. Sucre este cunoscut pentru arhitectura colonială spaniolă, bisericile frumoase, toate vopsite în alb, străduțele pietruite și piațetele largi.

Inima orașului este Piața 25 de Mayo, o zonă elegantă, mărginită de clădiri cu fațade frumoase printre care și Casa de la Libertad, locul unde a fost declarată independența Boliviei în fața Spaniei în 1825. Capela în care a avut loc semnarea declarației de independență a fost transformată în muzeu și conține câteva picturi, printre care și un portret fidel al lui Simon Bolivar. 

Casa de la Libertad

Tot aici se află Catedrala Metropolitană, neoclasică, datând din secolul al XVI-lea, cunoscută pentru statuia Fecioarei din Guadalupe ce se află în interiorul ei, statuie decorată cu aur, diamante, smaralde și perle. 

Muzeul Charcas este găzduit într-o clădire aparținând secolului al XVII-lea și găzduiește obiecte de artă modernă, colonială și colecții etnografice. Cele mai cunoscute exponate ale sale sunt trupurile mumificate descoperite în afara orașului, vechi de secole și despre care se crede că au fost sacrificii umane. Muzeul de la Recoleta a fost fondat de călugări franciscani în 1601 și expune lucrări religioase într-un cadru liniștit, cu grădini cunoscute sub numele de ”Curtea Portocalilor”. În apropiere se află Muzeul Artei Indigene care expune împletituri și alte obiecte textile aparținând comunităților indigene din jurul orașului. 

La câțiva kilometri în afara orașului se află Parcul Cretacic, un sit paleontologic cu o colecție impresionantă de urme de dinozaur pietrificate în stâncă. Aici au fost descoperite peste 5.000 de urme aparținând a 8 specii de dinozauri. 

Urmele dinozaurilor în Parcul Cretacic

Potosi

Potosi este un oraș frumos și fascinant dar cu o istorie tristă. Aflat la poalele lui Cerro Ricco, Potosi este orașul aflat la cea mai mai mare altitudine din lume (4.824 m). În perioada sa colonială, alimentat fiind de depozitele uriașe de argint descoperite în Cerro Ricco, Potosi era unul dintre cele mai mari și mai bogate orașe din lume iar minele din Cerro Ricco, ce au produs de-a lungul timpului 60.000 de tone de argint, au fost cele mai bogate mine din istoria omenirii. Dar toată această bogație ascundea milioanele de pierderi umane suferite în mine (sclavi aduși din Africa și membrii ai populațiilor indigene, obligați sa muncească) și condițiile existente acolo. Astăzi, de aici se extrage în principal cositor, minerii lucrând în condiții groaznice, într-un munte perforat de 5.000 de tunele.

Potosi cu Cerro Ricco în fundal

Cel mai vizitat obiectiv în Potosi este Monetăria Regală, Casa Real de la Moneda, cu arhitectura sa colonială și dimensiunile copleșitoare. În interiorul clădirii se află cel mai impresionant muzeu din Bolivia cu o colecție eclectică de mașini folosite în crearea monedelor, artă religioasă colonială, obiecte militare, artefacte arheologice și o colecție uriașă de monede. 

Monetăria Regală, Potosi

Mânăstirea Santa Teresaa fost fondată în 1685 și, deși parțial transformată în muzeu, încă mai este casa unui grup de călugărițe carmelite. În muzeu pot fi văzute o colecție de picturi aparținând unor pictori din perioada colonială și variate obiecte de autoflagelare folosite de călugarițe în secolele anterioare. Mânăstirea și muzeul San Francisco, construită în 1547, este cea mai veche mânăstire din Bolivia. De pe acoperișul acesteia se poate admira panorama impresionantă a  orașului iar subsolul clădirii este traversat de catacombe cu oseminte umane. 

Cochabamba

Aflat pe drumul dintre La Paz și Sucre, Cocabamba este al patrulea cel mai mare oraș din țară și, datorită climei sale plăcute, este supranumit ”Orașul primăverii eterne” fiind, de asemenea, considerat unul dintre cele mai primitoare orașe ale Boliviei. Aici poate fi vizitată statuia lui Iisus de la Concordia aflată în vârful dealului San Pedro. Aceasta măsoară 34,2 m fiind chiar mai înaltă decât binecunoscuta statuie a lui Iisus din Rio de Janeiro. Vizitatorii pot urca cele 10 etaje din interiorul statuii, până la nivelul mâinilor acesteia, de unde pot vedea întregul oraș. 

Statuia lui Iisus de la Concordia

În centrul orașului pot fi vizitate catedrala neoclasică sau Mânăstirea Santa Teresa. Cel mai important muzeu al orașului e Muzeul Arheologic, cu artefacte ce datează începând din anul 15000 î.Hr. și până în perioada colonială.

Oruro

Oruro este cel mai mare oraș al platoului central, oraș minier al cărui locuitori sunt în proporție de 90% de origine indigenă. Cei mai mulți turiști vin aici cu ocazia carnavalului anual ce pune stăpânire pe străzile orașului la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie. Carnavalul este una dintre cele mai bine păstrate expresii ale folclorului sud-american, incluzând o procesiune denumită ”Dansul Diavolului”. Capătul procesiunii este reprezentat de Santuario de la Virgen del Socavon, o biserică în care se află un muzeu cu artefacte ce documentează folclorul regiunii. 

Participanți la carnavalul de la Oruro

În apropiere de granița cu Peru, pe malul Lacului Titicaca, Copacabana este un mic oraș cu acoperișuri roșii, apreciat atât de turiștii străini cât și de bolivieni. Copacabana este cel mai important loc de pelerinaj religios al țării, aici aflându-se Fecioara de Copacabana, ”Virgen Morena”, căreia îi sunt dedicate peteceri religioase colorate. Statuia Fecioarei, sculptată original în cactus de Francisco Yupanqui în 1592, se află în interiorul Catedralei Copacabana, construită special pentru a proteja statuia. Copacabana este, de asemenea, și un bun punct de plecare pentru cei ce doresc să facă călătorii și drumeții în jurul coastei boliviene a Lacului Tititcaca.

Copacabana, Bolivia

Lacul Titicaca, ce împarte granița dintre Bolivia și Peru, este cel mai întins lac de mare altitudine din lume. O mulțime de insulițe presară suprafața acestuia, cea mai cunoscută dintre acestea fiind Isla del Sol (Insula Soarelui), aflată la mică distanță de Copacabana. Insula muntoasă, ce măsoară 70 km², este locuită de câteva comunități tradiționale și are o serie de ruine incașe ce pot fi vizitate. Locația este considerată sacră în mitologia locală care spune ca aici a ieșit la suprafața lacului zeul creator Viracocha, dând naștere soarelui și lunii. Pe insulă nu există vehicule, vizitatorii trebuind să facă dumeții pe cărările ce străbat insula. Companionul Islei del Sol este Isla de la Luna (Insula Lunii), mai mică și cu mult mai puțini locuitori.

Lacul Titicaca văzut de pe Insula Soarelui

Aproape de malul sudic al Lacului Titicaca se află ruinele de la Tiwanaku (sau Tiahuanaco), cel mai important sit arheologic al Boliviei, recunoscut de Patrimoniul Mondial UNESCO. Tiwanaku a fost precursorul Imperiului Inca. Nu se știu prea multe despre populația care a pus bazele sitului în jurul anului 600 îHr. dar cu siguranță locul a fost capitala unui stat înfloritor acum mai bine de 1000 de ani. Până în 1200 dHr. orașul a fost părăsit, lăsând în urmă ruinele unei civilizații acum pierdute. Situl este format din monoliți masivi de piatră încrustați și arcade. Cel mai impresionant monument este La Puerta del Sol (Poarta Soarelui), o structură de piatră despre care se crede că ar fi servit ca și calendar. De asemenea, situl arheologic conține și un muzeu cu artefacte găsite la fața locului. 

Tiwanaku

În nord-estul Lacului Titicaca, Sorata este o așezare montană, aflată la poalele Muntelui Illampu (6.400 m). De aici aventurierii pot porni în numeroase trasee montane care fac turul muntelui sau care duc drumeții din vârful munților Anzi până în mijlocul junglei. Cea mai populară atracție în apropiere de Sorata este Gruta de San Pedro, o peșteră formată în gips populată de lilieci.

În sudul Boliviei se află Salina Uyuni, un loc straniu și în același timp foarte frumos. Este cel mai întins și mai înalt lac sărat din lume, aflat la 3.653 m altitudine și acoperind 12.000 km². În același timp, nu este un lac în sensul convențional al cuvântului, fiind pur și simplu o întindere nemărginită de alb ce te face să crezi că ești pe altă planetă. În anotimpul secetos întinderea de sare seamănă cu zăpada sau gheața iar în anotimpul ploios devine sticloasă, ca o oglindă. 

Salina Uyuni în anotimpul secetos

Salina Uyuni în anotimpul ploios

Parte a salinei sunt Laguna Colorada, cu ape de culoare roșie, locul preferat al păsărilor flamingo și Laguna Verde, cu ape turcoaz, ce reflectă siluetele vulcanilor dimprejur.

Laguna Colorada

Laguna Verde

La 430 km nord de La Paz, Rurrenbaque este un orășel foarte popular printre turiști, care servește ca poartă de acces spre jungla Amazonului și zona de pampas a râului Yucuma. Din Rurrenbaque se poate ajunge în Parcul Național Madidi una dintre cele mai bio-diversificate arii protejate din America de Sud. Parcul se întinde din vârful stâncos glaciar al Munților Anzi, de la 6.000 m în S-E spre zona împădurită și până în jungla tropicală și zona de pampas din N și E. Peisajul este impresionant iar printre animalele sălbatice care pot fi văzute aici se numără: maimuțe, caimani, jaguari, tapiri, tucani și papagali colorați.

Peisaj din Parcul Național Madidi

Samaipata este o mică așezare aflată la 120 km de orașul Santa Cruz, pe drumul spre Cochabamba, un loc liniștit foarte popular printre turiști. Majoritatea sunt atrași aici de situl arheologic pre-incaș El Fuerte. Acesta face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO și se întinde peste un deal aflat la 10 km în afara așezării. El Fuerte a fost ocupat începând din anul 2000 îHr. de diverse grupuri etnice, cei mai faimoși dintre aceștia fiind populația Inca. În anii 1600 când spaniolii au ajuns aici, locul, despre care se crede că a fost cel mai probabil un templu, era deja părăsit. Principala atracție a sitului este o piatră lungă de 100 m formată dintr-un sistem complex de canale, ligheane și sculptată cu elemente zoomorfice.

Situl arheologic El Fuerte

Din Samaipata se poate accesa cu ușurință Parcul Național Amboro, întins pe 4.300 km² la confluența Munților Anzi cu pădurea amazoniană, cuprinzând patru ecosisteme majore: junglă, zona montană împădurită, câmpie și savană. Pe lângă cele 3000 de specii de plante (acaju, ferigi uriașe) și 1200 de specii de animale (ursul negru cu ochelari, jaguarul), parcul conține și câteva ruine incașe neexcavate.

În apropiere de granița cu Brazilia, ocupând 16.000 km², se  întinde Parcul Național Noel Kempff Mercado, un loc izolat și spectaculos, un habitat natural extraordinar de divers. Parcul se întinde peste zone cu pădure tropicală amazoniană, savană, zone muntoase, cuprinzând, de asemenea, cascade spectaculoase. În total aici se găsesc 7 ecosisteme diferite, mai multe decât în orice altă arie protejată din lume. Aici se află 630 specii de păsări, maimuțe, jaguari, delfini și vidra uriașă de apă, aflată pe cale de dispariție.

Cascadă în Parcul Național Noel Kempff Mercado

La N-E de Santa Cruz se află zona cunoscută sub numele de Chiquitos. Înaintea perioadei coloniale zona era populată de diferite triburi indigene. Acestea au fost evanghelizate de misionari, ce au stabilit aici comunități spaniole în mijlocul junglei, construind biserici și formând comunități în jurul acestora. Astăzi se organizează tururi ale acestor misiuni iezuite rămase în picioare după sute de ani. În 1991 locul a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO iar cele 7 biserici au fost restaurate. 

Biserica San Jose de Chiquitos

Informații utile

Limba oficială în Bolivia este spaniola, iar celelalte limbi vorbite, pe care adesea le folosesc localnicii, sunt limbile indigene quenchua, aymara și guarani. 

Bolivia este o țară diversă din punct de vedere cultural, majoritatea populației fiind de origini indigene, cel mai mare procentaj (60%) din America de Sud. Din restul poplației 33% are origini mixte, indigene și europene iar 7% are origini europene. 

Religia oficială în Bolivia este cea romano-catolică dar, deși 97% din populație se identifică cu aceasta, catolicismul în Bolivia este un amestec de credințe creștine importate din Europa și practici indigene bazate pe animism, precum venerarea elementelor din lumea înconjurătoare, plante și animale.

În Bolivia clima este în general temperată, dar temperaturile variază drastic în funcție de altitudine, zona țării și diferitele momente ale zilei putând varia de la temperaturi tropicale în unele zone la altele reci sau semiaride în altele. Orașele aflate la altitudini mari precum La Paz sau Potosi pot fi răcoroase iar în zonele din bazinul Amazonului umiditatea este mare tot timpul anului. Vara în Bolivia (noiembrie - martie) este caldă și umedă iar iarna (aprilie - octombrie) este rece și uscată. 

Moneda Boliviei este Boliviano (BOB), 1 BOB fiind egal cu aproximativ 0,60 RON.

Pentru a realiza o călătorie în Bolivia cetățenii români au nevoie de viză. 

Mulțumiri
boliviatravelsite.com
www.footprinttravelguides.com
www.fodors.com
www.roughguides.com
www.lonelyplanet.com
wikitravel.org
www.worldtravelguide.net

Mențiuni
Creditul pentru fotografiile prezentate aparține realizatorilor acestora:
La Paz (Mark Goble)
Biserica San Francisco, La Paz
Valea Lunii (Gutom Flatabo)
Casa de la Libertad, Sucre (Jimmy Gilles)
Parcul Cretacic, urmele dinozaurilor (Jerry Daykin)
Potosi (Martin St-Amant)
Monetăria Regală, Potosi (GameOfLight)
Statuia lui Iisus Hristos, Cochabamba (Jimmy Gilles)
Carnavalul de la Oruro (Pame82s)
Copacabana (Felipe Fortes)
Priveliște de pe Isla del Sol (Adam Jones)
Tiwanaku (Mhwater)
Salina Uyuni, anotimpul secetos (Lion Hirth)
Salina Uyuni, anotimpul ploios (Kuroiniisan)
Laguna Colorada, Salina Uyuni (Luca Galuzzi)
Laguna Verde, Salina Uyuni (Ville Miettinen)
Parcul Național Madidi (Dirk Embert)
El Fuerte, Samaipata (Marek Grote)
Parcul Național Noel Kempff Mercado (Rojk)
Biserica San Jose de Chiquitos (Geoffrey Groesbeck)